Alcoolul a marcat existenta omenirii inca din cele mai vechi timpuri. Daca tutunul este o descoperire moderna, alcoolul a aparut inca din zorii civilizatiei omenesti mai precis la inceputul epocii agrare.
Desi prima atestare documentara face referire la consumul de alcool din China din jurul anului 7000 inainte de Hristos, se pare ca alcoolul este o inventie sumeriana si era folosit atat in scop curativ cat si pentru divertisment.
Faptul ca bauturile alcoolice au aparut in Orientul Mijlociu nu este o intamplare, deoarece acolo este zona in care vita de vie crestea fara sa aiba nevoie de ingrijiri sau tratamente suplimentare. Astfel, primul om cara a cultivat vita de vie (si care s-a imbatat din vinul obtinut) a fost considerat Noe.
Alcoolul era folosit la imbalsamarea mumiilor
Alcoolul a fost folosit in prima faza in scop medicinal si era utilizat pentru dezinfectarea ranilor si pentru imbalsamarea mumiilor.
Spre exemplu in orasul Nippur berea era folosita majoritar in scopuri medicinale, in special pe post de bautura tonica ce avea proprietatea de a intari sistemul imunitar.
Daca in Grecia bautura nu a fost cunoascuta pana in jurul secolului al VII-lea inainte de Hristos, odata cu aparitia zeului Dyonisos alcoolul a inceput sa fie consumat in cantitati mari in ciuda sfaturilor lui Socrate sau Platon.
In plus, alcoolul in societatea greaca avea si un rol simbolic accentuat deoarece simboliza bogatia si virilitatea.
Se pare ca alcoolul avea si un pret destul de ridicat in antichitate, deoarece exista o legenda care ne spune ca o producatoare de alcool si-a construit un oras langa Babilon cu banii obtinuti din comertul cu vin.
Bauturile alcoolice distilate au o istorie veche
Odata cu trecerea timpului gusturile oamenilor s-au schimbat si si-au facut aparitia bauturile alcoolice distilate. Acestea au fost inventate in secolele VIII – IX de catre arabi si au ajuns in Europa in secolul al XIII-lea aduse de catre savantii sicilieni.
Bauturile tari si-au facut aparitia in Tarile Romanesti in jurul anului 1517, iar prima distilerie a aparut la manastirea Curtea de Arges. De altfel, calugarii au fost cei ce au imbunatatit gustul bauturilor distilate si au imbogatit gama acestora.
Rachiul de tescovina a fost multa vreme bautura de baza a romanilor, iar boierii vremurilor il utilizau amestecat cu fructe macerate obtinand astfel amestecul cunoscut sub numele de „vutca”.
O alta bautura preferata de bogatii vremurilor este vermutul, ce era obtinut din pelin si must (amestecat in proportii egale) si lasat apoi sa fermenteze o perioada mai lunga de timp.
Rachiul este una dintre bauturile de baza si pentru tarani ce il utilizau atat in scop medicinal cat si ca un aperitiv ce insotea mezelurile reci.
Consumul de vin este insa cel mai raspandit intre tarani, deoarece acesta era obtinut din via proprie iar costurile pentru achizitia acestuia erau foarte mici.
Lucrul cel mai important era faptul ca abuzul de alcool era practic necunoscut in societatea patriarhala ce domnea in acele vremuri, iar bauturile contrafacute lipseau cu desavarsire, datorita faptului ca 90% din bautura vremii era produsa in gospodarie si era destinata consumului propriu.